Respectul în contextul clasei și în afara ei

Cum clădim în elevii noștri o atitudine de respect manifestată în cadrul clasei și în afara ei? Cum îi încurajăm să își respecte colegii, părinții și dascălii? (de Paul Madsen)

Respectul pentru alții, pentru autoritate și pentru sine este foarte important în dezvoltarea caracterului unei persoane. Înțelegerea clară a dascălului cu privire la respect este cheia înțelegerii respectului de către elev. Dar trebuie să ne aducem aminte că respectul este întotdeauna dependent de relații și funcțiile din contextul relațiilor. Luca 6:40 ne reamintește că, "Fiecare elev va fi ca și dascălul lui atunci când va fi educat complet." Aceasta este o relație care este dezvoltată prin calitatea interacțiunilor care au loc în timp, în multe contexte și circumstanțe. Elevii noștri au nevoie să vadă dascăli care trăiesc o viață de respect, și apoi ei vor fi pregătiți să aplice acele principii în viețile lor pe măsură ce îi învățăm despre adevărata valoare a acestei calități a caracterului în interacțiunea zilnică pe care o avem cu ei.

Prima dimensiune relațională a acestei calități a caracterului este respectul față de Dumnezeu. O teamă/dragoste sănătoasă față de Dumnezeu este ceea ce ne motivează și împuternicește să facem ceea ce este bine, chiar și atunci când nimeni nu ne vede – aceasta este definiția reală a "caracterului". Răsplata unui caracter puternic este adevăratul respect din partea altora și binecuvântarea lui Dumnezeu peste viața și eforturile noastre. Aduceți-vă aminte că aceasta este cea mai mare poruncă! Matei 22:37 scrie: "Isus i-a răspuns: 'Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.'"


A doua dimensiune este respectul față de ceilalți. Înțelegerea valorii altora este temelia relațiilor puternice. Aceasta are loc treptat: deschidere, ospitalitate, acceptare și prietenie. Răsplata prieteniei este o perspectivă nouă asupra vieții care este “centrată pe alții”, și prieteni cu care putem împărtăși bucuriile și necazurile zilnice ale vieții. Matei 22 continuă, "Iar a doua, asemenea ei, este: 'Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.' În aceste două porunci se cuprinde toată Legea și Proorocii."


Cea de-a treia și ultima dimensiune este respectul de sine. Înțelegerea poziției tale (o smerenie sănătoasă)
și o grijă adecvată pentru bunăstarea ta fizică, spirituală și emoțională sunt indicatorii unui respect de sine real. Răsplata smereniei este o viață cu scop care conduce la creștere continuă și posibil succes. Iacov ne amintește că "Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriți."
Există 3 roluri relaționale între dascăl și elevi, și acestea clădesc respect și relații pozitive între elev și dascăl (bazat pe cercetări*):



1.    Dascălul ca și instructor: a fi un bun instructor înseamnă a fi un dascăl demn de  respect pentru că știi ce să predai și cum să predai. Acest tip de instructor include cel puțin următoarele caracteristici: demonstrează entuziasm pentru învățare, găsește plăcere în ceea ce predă și în procesul de predare, este un bun comunicator (clar în explicații și cerințe), ia în considerare modul în care învață cel mai bine elevul (activitate, colaborare, aplicație practică, proiecte aplicabile în viața reală, etc.), îi învață pe elevi să pună întrebările corecte, stabilește scopuri înalte dar rezonabile, îi învață pe copii cum să gândească în loc să îi învețe numai ce să gândească, își protejează elevii de ceea ce i-ar putea distrage.



2.    Dascălul ca și manager: a fi un bun manager al clasei înseamnă a conduce cu o preocupare clară pentru creșterea personală pozitivă a fiecărui elev. A fi onest tratând în mod egal toți elevii și așteptând ca toți să învețe cât pot de bine, indiferent de capacitatea lor intelectuală, etnie, cultură, sex, caracteristici socioeconomice sau fizice. Trebuie să cunoaștem diferența dintre a fi dictator și a fi autoritar, adică a fi în control având motive bune.


3.    Dascălul ca și persoană: A fi un ascultător activ implică o interacțiune serioasă cu elevul și ideile lui/ei și în același timp a oferi dovada înțelegerii. A fi autentic înseamnă a-ți exprima adevăratele sentimente și opinii, astfel încât elevii tăi să poată avea încredere în ceea ce le spui. A fi prietenos înseamnă a fi deschis și ușor abordabil pentru ca elevii să poată să își expună valorile și opiniile lor și să știe că ele vor fi importante pentru tine. Comunicarea acceptării înseamnă a permite elevului să știe că are valoare pentru tine ca și persoană chiar și atunci când falimentează sau se comportă greșit. (Abordează comportamentul, și nu caracterul persoanei!)



Întrebări la care să te gândești:
 Cum demonstrezi zilnic respect față de Dumnezeu, alții și sine? Care este motivația ta primordială atunci când soliciți respect din partea elevilor tăi? În ce modalități încurajezi respect prin relațiile tale cu elevii … ca și instructor profesional? ca și manager al clasei? ca și persoană?

* puteți citi mai mult accesând  Classroom Behavior Management in a Diverse Society de Herbert Grossman, Mayfield Publishing Company, Mountain View, California, 1995.